Orasul Bistrita


este asezat pe valea Bistritei, la poalele Muntilor Bargaului, la incrucisarea unor importante drumuri comerciale.

Sapaturile arheologice au pus in evidenta existenta unor asezari omenesti din cele mai vechi timpuri, dar prima mentiune documentara a Bistritei dateaza din anul 1241, iar prima atestare documentara din anul 1264. Incepand de la sfarsitul secolul al XIII-lea, Bistrita cunoaste perioade de inflorire si dezvoltare economica, intrerupte de nenorociri si razboaie. Astfel , in 1241 – 1242, tatarii, in drumul lor spre centrul Europei, devasteaza orasul si imprejurimile. Din 1353, Bistrita are dreptul de a tine targ anual de 15 zile si de a avea pecete proprie (cap de strut incoronat, cu o potcoava de aur in cioc), care era si o confirmare a ocupatiilor cele mai importante – mestesugaritul si comertul.

Poze,Bistrita’100 ani in urma

Poze Bistrita


Nesiguranta vremurilor determina ridicarea zidurilor cetatii, astfel ca in anul 1465 orasul avea 18 turnuri si bastioane aparate de mestesugarii orasului grupati in bresle.

In aceasta perioada Bistrita devine unul din cele mai importante orase din Transilvania alaturi de Sighisoara si Sibiu.

Dezvoltarea puternica a orasului in secolele trecute este dovedita de o serie de constructii arhitecturale, unele pastrate pana in zilele noastre:

- Biserica gotica, cu turnul de 75 de metri, domina si astazi orasul. Constructia acestei biserici a inceput in 1470, si a durat aproape 100 de ani (pana in 1564)

- Fosta biserica a minoritilor din secolul al XIII-lea

- Complexul comercial Sugalete

- Casa Argintarului ridicata in secolul al XVI-lea

- Zidurile vechii cetati a Bistritei si Turnul dogarilor – unul din bastioanele de aparare ale orasului 

Judetul Bistrita


Pesteri: Izvorul Tausoarelor (in apropiere de Rebrisoara) – este cea mai adanca pestera din Romania (478.5 m), iar galeriile subterane se intaind pe circa 16.5 km. Alte pesteri: Jgheabul lui Zalion (prin diferenta sa de nivel de 242 m, este a doua din Romania), Magla, Pestera Zanelor.

Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la altitudinea de 1.562 m si se intind pe 65 km. Valea Repedea formeaza o rezervatie vegetala complexa si se intinde pe 7 km, printre formatiunile vulcanice ale muntilor Calimani.

Lacuri: Lala Mare (in apropierea varfului Ineu, la altitudinea de 2.279 m), Lala Mica, Ineu, Cetatele (cunoscut si ca Taul Caianului), Colibita (in muntii Bargaului), Taul Zanelor.

Rezervatii naturale:

Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, in apropierea satului Arcalia) – se intinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcam japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat in muntii Calimani),

Muntele de sare de la Saratel.




RUINELE

RUINELE cetatii de la Ciceu (Ciceu-Giurgesti, 1203 – 1204) – in Evul Mediu, fortificatia a apartinut domnitorilor moldoveni, incepand de la CETATEA Ciceu

Este o fortăreaţă medievală din actualul judeţ Bistriţa-Năsăud, România, în punctul de întâlnire al teritoriului localităţilor Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgeşti şi Dumbrăveni. În evul mediu a făcut parte din comitatul Belső-Szolnok (Solnocul Interior, integrat în comitatul Solnoc-Dăbâca la 1876). Cetatea a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde şi numele de Ciceu (din maghiarul csucs – vârf). Dieta Transilvaniei a dispus demantelarea cetăţii la 1544, iar amplasamentul a devenit ulterior carieră de pietre de moară. Ruinele sunt astăzi în stare de distrugere avansată şi elementele care se mai păstrează nu permit cronologizarea.

Alte vestigii istorice: Turnul Dogarilor din Bistrita (1465 – 1575) – are trei nivele si 35 m inaltime. Este singurul turn ramas din cetatea medievala Bistrita.

Biserici si manastiri: Biserica Evanghelica din Bistrita – construita in secolul al XV-lea in stil gotic, biserica are un turn de 75 m care domina orasul.

Alte lacase de cult: Biserica ortodoxa din Bistrita (1270 – 1280), Biserica Beclean (ridicata in secolul al XV-lea), Biserica evanghelica din Dumitra (1488), Manastirea Vad (Ciceu, construita de Stefan cel Mare in stil moldovenesc).

Judetul Bistrita-Nasaud include zona de legatura dintre Carpatii sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat, distribuit in forma de amfiteatru spre Campia Transilvaniei si alcatuit in principal din trei zone:

  • o zona montana (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase (incluzand masivele Tiblea, Rodna, Suhard, Bargau si Calimani);

  • o zona deluroasa (49,3 % din suprafata totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului;

  • o zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala a judetului), care se extinde de-a lungul principalelor cursuri de apa, in special de-a lungul raului Somesul Mare si al afluentilor sai.

    Lungimea totala a retelei hidrografice este de 3030 km, fiind reprezentata in principal de raul Somesul Mare si afluentii sai, dar si lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mica), ape subterane (ape de suprafata si de adancime), izvoare de ape minerale. Pe raul Bistrita, in aval de Colibita, se afla lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane mł.

    Judetul Bistrita-Nasaud are numeroase bogatii ale subsolului; metale neferoase (cupru, plumb, zinc, aur, argint), minereuri nemetalice si roci utilitare (andesit, tuf vulcanic), depozite de lut, sare si gaze naturale.

    Relieful predominant deluros si muntos determina o flora diversificata. In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru (declarate monumente ale naturii). Alte specii protejate de lege sunt: tisa, gentiana, narcisa si se gasesc in zona alpina.

    Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel “Dracula”, zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita, dar si zona “Sugalete” (care dateaza din secolele XV-XVI).

    Conform datelor anuntate de Directia Judeteana de Statistica a judetului Bistrita-Nasaud, la data de 1 ianuarie 2004 populatia totala a judetului Bistrita-Nasaud a fost de 319.099 locuitori. Din totalul populatiei, 36,3% locuieste in mediul urban si 63,7% in mediul rural.

    Resedinta judetului este municipiul Bistrita, cu o populatie de 83.000 locuitori la 1 ianuarie 2004. Alte centre urbane importante ale judetului sunt: Beclean – un oras monoindustrial – (11.384 locuitori), Nasaud (11.105 locuitori) si Sangeorz-Bai (10.656 locuitori) – o statiune balneoclimaterica pentru afectiuni gastrice cu renumite izvoare de ape minerale curative. In structura judetului se gasesc 56 de comune, cele mai importante fiind: Feldru (7.808 locuitori), Maieru (7.681 locuitori), Prundu – Bargaului (6.597 locuitori), Tiha Bargaului (6.443 locuitori).

    In perioada 106-271 e.n., o buna parte din teritoriul actualului judet a facut parte din provincia Dacia. Populatia daco-romana si apoi cea romaneasca din aceasta parte de nord-est a Transilvaniei a continuat sa traiasca aici si dupa retragerea armatei si administratiei romane, constituindu-se in obsti satesti si in formatiuni prestatale ce vor fi ulterior inglobate in voievodatul lui Gelu.

    In 1241, zona judetului a cunoscut distrugerile provocate de navalirea tataro-mongola, in care, fireste, cel mai mult au avut de suferit localitatile mai importante de atunci: Bistrita, Rodna, Beclean.

    Desi intreaga zona va cunoaste in secolele urmatoare o dezvoltare continua, doua vor fi localitatile ce se vor impune in mod deosebit: Rodna, cu minele ei de aur si argint, si Bistrita, centru mestesugaresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistrita obtinea dreptul de a avea sigiliu si stema proprie, fiind declarat oras liber, cu jurisdictie proprie. In 1940, judetul Bistrita-Nasaud, desi avea o covarsitoare majoritate romaneasca, a fost cedat, in urma Dictatului fascist de la Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945, judetul a revenit la administratia romaneasca.

  • Repere ale judetului Bistrita-Nasaud In municipiul Bistrita s-a nascut Andrei Muresanu, revolutionar pasoptist si autor al imnului national al Romaniei Orasul Nasaud a dat lumii stiintifice romanesti 19 academicieni, fiind considerat “orasul academicienilor”

    Statiunea Sangiorz-Bai este cunoscuta, in tara si strainatate, prin calitatile curative ale apelor minerale care au o valoare terapeutica deosebita, fiind asemuite cu cele de la Karlovy Vary

    Liviu Rebreanu, autorul romanelor sociale “Ion” si “Padurea spanzuratilor”, s-a nascut in 1885 in judetul Bistrita-Nasaud, in satul Tarlisiua

    “Poetul taranimii” – George Cosbuc – s-a nascut in 1886 in judetul Bistrita-Nasaud, in comuna Hordou (astazi George Cosbuc)

    In judetul Bistrita-Nasaud, in zona Tihuta, se afla Complexul hotelier Dracula – o ilustrare a mitului Contelui Dracula, asa cum apare in romanul lui Bram Stoker

    In zona folclorica Valea Somesului, locuitorii pastreaza si in zilele noastre traditiile si obiceiurile stramosilor In Parcul national “Muntii Rodnei” se afla una dintre cele mai importante rezervatii ale biosferei din Romania Atleta Gabriela Szabo, multipla campioana europeana, mondiala si olimpica, s-a nascut in orasul Bistrita.

    Sangeorz-Bai

    poze

    Statiunea Sangeorz-Bai este situata partea nordica a Romaniei, in judetul Bistrita-Nasaud, in amonte de Somesul Mare, in partea de sud a Muntilor Rodnei (Carpatii Orientali), intr-o zona deluroasa, altitudine 435-450 m, la 50 km nord-est de Municipiul Bistrita (resedinta judetului Bistrita-Nasaud). Localitatea numara peste 10.500 locuitori si este cunoscuta ca statiune balneara incepand cu secolul al XVII-lea. Clima montana moderata prezinta veri reci (temperatura medie in iulie este de – 5,5°C). Temperatura medie anuala este de 7,5°C, umiditatea depaseste 82%, iar media precipitatiilor este de 800 mm anual.

    In 1770 oficialitatile din Viena consemneaza pentru prima data pe harta imperiala Sangeorzul ca o statiune cu ape minerale. Aceste ape minerale sunt cunoscute sub denumirea de Hebe, fiind cele mai bogate in calciu din sud-estul Europei. Este vorba despre falia Maieru-Parva-Valea Cormaitei unde apele se aduna de la mari distante. In scurgerea lor, apele intra in contact cu bioxidul de carbon ce vine pe falia Rodnei, de unde primesc o presiune foarte mare. In conditii de presiune, bioxidul de carbon se dizolva in apa de infiltratie, la fel ca si substantele minerale.

    Statiunea dispune de numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, care sunt carbonate, hipertonice si izotonice; namol mineral; mofete. Apele minerale de aici rivalizeaza, din punct de vedere al proprietatilor lor, cu cele de la Vichy (Franta) si Karlovy Vary (Cehia). Apele minerale de la Sangeorz-Bai au insa o eficacitate mai mare in tratamentul afectiunilor tubului digestiv (gastrita hipoacida cronica si hiperacida, gastrita cronica, ulcer duodenal, sechele dupa operatii de ulcer efectuate pe stomac, colita cronica, constipatie cronica), al bolilor hepato-biliare (dischinezie biliara, colicistita calcaroasa sau necalcaroasa, stari postoperatorii ale ficatului, hepatita cronica, pancreatita cronica), al bolilor metabolice si nutritionale (diabet melitus, hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, guta cu manifestari la nivelul articulatiilor). In cura externa, apele minerale de la Sangeorz -Bai au efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice.

    Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral cald si cu parafina, mofete; de asemenea, ea dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala si de o statie de imbuteliere a apei minerale.

    Posibilitati de petrecere a timpului liber si distractie diverse: club, cinematograf, sala de jocuri mecanice, terenuri de tenis si de volei, excursii la Dealul Prihodiste-Marcus, unde exista o mofeta sonora naturala (gazul trece prin apa producand un zgomot asemanator fierberii, zgomot sesizabil de la distanta), excursii la faimoasele pivnite de vinuri de la Lechinta, cu degustare, sau excursii la Bistrita pentru a vedea zidurile orasului medieval (secolul XV) si Turnul Dogarilor, Casa Argintarilor (secolul XV) , care adaposteste Sectia de istorie -arheologie a Muzeului judetean, cladirile “Sugalete” (secolele XV-XVI), si un complex unic de 20 de arcade exterioare care alcatuiesc o galerie cu bolti sprijinita de 21 de pilastri.

    Clima este de tip topo-climat-montan prin preponderenta zilelor calme si raritatea vanturilor puternice, precum si frecventele inversiuni termice si ale unor fenomene meteorologice generate de acestea ca: roua, bruma, ceata sau uneori invaluirea zonei in negura. Frecventa zilelor calme este de peste 60% din timpul anului, in oras si, mai ales, pe vai, putandu-se sesiza usor brizele de munte si vale care transporta spre asezarea sangeorzana in depresiune un aer puternic oxigenat.

    Factorii de clima si proprietatile solului, precum si conditiile de relief genereaza o compozitie floristica de unicitate prin diversitate si valoare ecologica.

    Apele de munte sunt cristaline si coboara din apropierea crestei principale a muntilor Rodnei, de la circa 10 km de Pietrosul Mare, incepandu-si revarsarea de la 1800 m altitudine in Cormaia.

    Statiuni: Sangiorz (la 56 km de Bistrita) – statiune balneoclimaterica amplasata intr-o zona depresionara (465 m), inconjurata de formatiuni vulcanice acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sangiorz au fost atestate documentar inca din 1770.

    Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fantanele (1.100 m, in apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea Vinului.

    Vestigii istorice:


    0 Responses to “Bistrita cu 100 de ani in urma”



    1. Scrie un comentariu

    Lasă un răspuns

    Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

    WordPress.com Logo

    You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

    Twitter picture

    You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

    Facebook photo

    You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

    Google+ photo

    You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

    Connecting to %s




    Follow

    Get every new post delivered to your Inbox.

    %d bloggers like this: